Pastorul Emil Bartoş a îndemnat credincioşii să se întoarcă la rugăciunea simplă şi să o folosească cu încrederea şi în perioade de îngrijorări.
El a precizat de la început că Dumnezeu este simplu şi direct, dar oamenii au obiceiul să complice lucrurile.
La întrebarea „de ce să te rogi?”, Emil Bartoş a răspuns că rugăciunea este una dintre dovezile credinţei în Dumnezeu, e unul dintre modurile în care omul este legat de Dumnezeu. El a precizat că nu trebuie să Îl tratăm pe Dumnezeu ca pe un servitor, ci ca pe Cel care stăpâneşte şi cu care conlucrăm.
Referindu-se la îngrijorare, Emil Bartoş a spus că toţi oamenii au griji şi se îngrijorează într-un grad mai mic sau mai mare. Îngrijorarea este unul dintre semnele conştientizării limitelor pe care le are fiinţa umană. El a precizat că atunci când depăşeşte un anumit nivel, îngrijorarea devine păcătoasă şi păguboasă. Unii dau impresia că pot controla îngrijorările, dar nimeni nu poate controla tot, pentru că Dumnezeu este unul ingur. Majoritatea oamenilor au devenit experţi în ascunderea îngrijorărilor şi le impun celorlalţi credincioşi standarde nerealiste de perfecţionism, a adăugat Emil Bartoş.
Emil Bartoş a subliniat că îngrijorările nu vin doar din problemele cu care ne confruntăm. Multe îngrijorări sunt generate de vulnerabilitatea spirituală sau de imaginaţia bogată a omuui, alimentată de tehnologie sau de alte lucruri. Îngrijorarea poate deveni o problemă serioasă.
Trecând la soluţii practice, Emil Bartoş a spus că problema rugăciunii este direct legată de rugăciune. „E posibil însă ca modul greşit în care înţelegi rugăciunea să nu te ajute să te eliberezi, ci să te umple de îngrijorare”, a spus pastorul. El a îndemnat credincioşii să înveţe de la Domnul Isus care a oferit totdeauna soluţii simple la probleme. La problema ucenicilor: cine va fi cel mai mare, soluţia lui Isus a fost un copil, a continuat el. El a mai spus că trebuie să învăţăm de la copii să ne rugăm simplu şi să nu ne mai punem măşti nici în rugăciune pentru a-L impresiona pe Dumnezeu. „Suntem atât de obsedaţi să dăm bine în faţa oamenilor, încât vrem să dăm bine şi în faţa lui Dumnezeu şi ne punem măşti şi când ne rugăm. Uităm că Dumnezeu vede inima, nu doar exteriorul”, a subliniat el.
Emil Bartoş a îndemnat credincioşii să Îi spună Domnului Isus toate problemele cu care se confruntă, să nu păstreze nici una pentru sine ca şi cum unele probleme nu ar fi de demnitatea lui, sau că anumite probleme le ot rezolva ei singuri. „Trebuie să te rogi pentru ce este în tine, nu pentru ce ai vrea să fie. Ai grijă însă să nu-L ispiteşti pe Dumnezeu cu pretenţiile tale.” De asemenea el a sfătuit credincioşii să îşi verbalizeze rugăciunile. Rugăciunea în gând îşi are locul ei, dar în „cămăruţă” el recomandă rugăciunea rostită.
El a încheiat îndemnând credincioşii să îşi convertească problemele, grijile şi îngrijorările în oprtunităţi de a vorbi cu Dumnezeu, de a se ruga, pentru că au un Dumnezeu de aproape, Care a promis că va fi cu ei, că va asculta tot ce îi cer.
„Toate îngrijorările dispar în simplitatea rugăciunii. Asociază îngrijorarea cu rugăciunea. Avem un Dumnezeu bun!, a încheiat Emil Bartoş.
