A doua decadă a lunii august a adus condiţiile favorabile pentru organizarea unei expediţii pe creasta Făgăraşului, aşa cum demult fusese planificat. Grupul de 12 expediţionari a fost format din 8 tineri şi 4 tinere din Oradea, Sibiu şi Iaşi. Călătoria a început luni, 11 august, de la cabana Poiana Neamţului, în sus de Avrig. Drumul de creastă a început abia în ziua a doua, când, pornind de la cabana Bărcaciu, am urcat pe muchia Bărcaciu către vf. Scara şi, trecând pe lângă refugiul Scara, am campat în Căldarea Mieilor. După-amiaza aceleiaşi zile a fost folosită de către patru dintre tineri pentru a sonda următorul fragment de traseu (cel mai periculos din Făgăraş), care urma să fie traversat în ziua următoare - Custura Sărăţii. Ziua a treia s-a dovedit a fi cea mai dificilă prin gradul înalt de periculozitate al obiectivelor depăşite, Custura Sărăţii, Vf. Negoiu şi Strunga Dracului. Noaptea ne-am petrecut-o pe malul lacului Călţun, unde ne-am bucurat şi de o binemeritată şi înviorătoare baie în apele pârâiaşului care iese din Călţun. Silviu şi Samuel au călătorit în aceeaşi seară la Bâlea Lac pentru a se întâlni cu Cornelia ce aducea rezervele suplimentare pentru expediţie la Bâlea Cascadă.
Contactul dintre cele două echipe s-a realizat în ziua a patra pe malul Lacului Capra, acolo unde s-a şi constatat că pentru a cuceri şi Vf. Moldoveanu era nevoie de recuperarea unui fragment de traseu. Aici s-a decis împărţirea definitivă a grupului: un grup de 4 persoane (toţi băieţi) au plecat în după-amiaza zilei a patra către Moldoveanu, campând peste noapte pe malul Lacului Podu Giurgiului. Un alt grup de patru persoane (2 băieţi şi 2 fete) au coborât în zorii celei de-a cincea zile la Bâlea şi de acolo la Sibiu. Ultimul grup de 4 persoane (2 băieţi şi 2 fete) au continuat drumul de creastă până la poalele Vf. Viştea unde au înnoptat. Primul grup cucerea Moldoveanu la orele 12 din ziua a cincea a expediţiei şi continua drumul de creastă în marş forţat până la Fereastra Mare a Sâmbetei, de unde a coborât în Căldarea Sâmbetei şi a campat peste noapte în apropiere de Cabana Sâmbăta. De aici în cursul dimineţii din a şasea şi ultima zi a continuat coborârea până la comuna Sâmbăta de Jos şi a aşteptat personalul de Sibiu în gara Voila. Grupul al treilea a urcat pe Moldoveanu în cursul dimineţii zilei a şasea, după care a coborât spre oraşul Victoria pe poteca de sub refugiul Viştea Mare, iar de acolo pe jos pâna la gara Ucea.
Probabil că nu greşesc spunând că, dintre toate expediţiile organizate la Providenţa, aceasta a fost cea mai solicitantă şi mai dificilă. Grupul a fost mai disciplinat decât în alte dăţi, deşi mai sunt lucruri de învăţat. Vremea foarte bună a înlesnit foarte mult călătoria pe creastă. Excepţia, după cum se şi cuvenea de altfel, au constituit-o vf. Viştea şi vf. Moldoveanu, pe care le-am cucerit numai cu împotrivirea vântului. Soarele ne-a stat în mod constat împotrivă şi i-am lăsat vamă un rând de piele de pe faţă, de pe ceafă şi de pe braţe. Hrana a fost îndestulătoare, iar apa de cea mai bună calitate. În ciuda faptului că am băut mai multă decât în mod obişnuit o oarecare tendinţă de deshidratare tot s-a simţit, ţinând cont de cantităţile imense de apă pe care le-am ingerat după coborârea de p munte încă vreo câteva zile. Deşi am parcurs cea mai mare parte din poteca de creastă, au rămas suficiente poteci neparcurse ca să ne putem permite a visa la o nouă revedere cu Făgăraşul. Poate nu foarte curând, dar nici prea târziu.
Participanţii expediţiei au fost: Silviu, Bogdan, Teo, Samuel, Alex, Ema, Calin, Claudia, Leon, Anca, Lucian şi Geta. Vom reveni cu fotografii la rubrica ALBUM FOTO.